In ultima vreme am asistat la inlocuirea stadioanelor de tip olimpic, dotate cu numeroase facilitati pentru a permite desfasurarea competitiilor din cadrul mai multor discipline sportive, cu un nou tip de stadioane pe care se pot desfasura doar meciuri de fotbal sau concerte.
Prin eliminarea pistelor de atletism, acest nou tip de stadioane se pare ca se adreseaza strict iubitorilor de fotbal, facilitandu-le o vedere cat mai buna a evenimentului prin aproprierea de teren, iar acoperisurile inchise, in forma de domuri, contribuie la cresterea intensitatii fondului sonor creeat de catre suporteri.
Practic aceste constructii au limitat expunerea publicului si la alte competitii sportive in afara de fotbal, care se puteau desfasura pe stadioanele amenajate in stil olimpic.
Scaderea expunerii la competitii sportive, altele decat fotbalul, contribuie la reducerea popularitatii si la descurajarea practicarii acestora de catre publicul larg.
In timp ce bazele sportive de cartier, au fost retrocedate mai mult sau mai putin legal, iar apoi inlocuite cu mall-uri sau ansambluri rezidentiale, incepand cu anul 2017, la ultimul recensamant al sportivilor din Romania s-a constatat ca numarul sportivilor legitimati a scazut abrupt la nivel national, numarul acestora ajungand la aproximativ 180.000.
Practic 1% dintre locuitorii tarii fac sport in cadrul uni club, procent ce a scazut vertiginos dupa anul 1990 pana in zilele noastre.
De asemenea, numarul de medalii cucerite de catre sportivii romani la ultimele editii ale Jocurilor Olimpice, a scazut de mai mult de 10 ori, fata de anul 1984, atunci cand sportivii romani au castigat 53 de medalii, dintre care 20 de aur, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles.
Obiectivul principal al Ministerului Tineretului si Sportului ar trebui sa fie reprezentat de practicarea sportului cu regularitate in randul elevilor si mai departe de catre adulti, precum si de dezvoltarea unui stil de viata sanatos in cadrul caruia miscarea fizica si alimentatia sanatoasa sa aiba roluri importante.
Din pacate, numarul de ore de educatie fizica din scoli si licee, oscileaza intre una si doua saptamanal, multi dintre copii obtinand scutiri in acest sens, care sunt mai mult sau mai putin justificate in realitate.
Astfel, in contextul cresterii obezitatii si a bolilor cauzate de sedentarism, in Romania nu exista inca un set de masuri care sa popularizeze practicarea sportului in randul tinerilor si al adultilor.
In orasele din tara, desfiintarea bazelor sportive, corelata cu lipsa de expunere a sporturilor mai putin populare, a dus la perpetuarea unui stil de viata sedentar in randul populatiei urbane.
O situatie diferita o intalnim in Statele Unite ale Americii, acolo unde scolile si liceele au ca obiectiv reducerea ratei obezitatii si a popularizarii sportului ca mod de viata in randul elevilor.
In liceele americane elevii pot ajunge sa faca 5 ore de sport saptamanal, iar aces aspect este corelat cu diversele discipline sportive pe care trebuie sa si le insusasca pentru a promova probele practice.
Ma departe, restul adultilor americani beneficiaza de numeroase facilitati in cadrul carora pot practica sportul, avand acces facil in cadrul bazelor sportive, precum si a parcurilor cu tematica sportiva, amenajate in apropierea locuintelor.
Poate ca ar fi benefica implementarea unui program prin care materiile mai putin utile sa fie inlocuite cu ore de Educatie Fizica, iar infrastructura scolilor si liceelor sa permita practicarea mai multor discipline sportive
