Deficitul comercial este indicatorul care arată existența unei balanțe negative în ceea ce privește raportul dintre importuri și exporturi. Practic, o țară cu deficit comercial are mai multe importuri decât exporturi, ceea ce nu este tocmai bine pentru economie, în condițiile în care prezența unui deficit comercial înseamnă scurgerea monedei naționale pe piața externă.
Denumit și deficit de cont curent, duce la o serie de reacții negative pentru moneda națională:
- Reducerea cererii pentru moneda cu deficit;
- Pierdere din valoare pentru aceeași monedă;
- Destabilizare financiară.
Care sunt principalele cauze ale deficitului bugetar?
Cauzele sunt numeroase și implică o serie de cheltuieli care sunt în continuă creștere, creșterea împrumuturilor externe și cheltuieli mari cu înarmarea sau cu alte investiții neproductive.
Țările slab dezvoltate sau țările aflate în tranziție sunt cele mai supuse apariției deficitului bugetar, în condițiile în care au un nivel scăzut de producție și o creștere considerabilă a ratei de inflație.
De asemenea, în țările aflate în tranziție se acordă frecvent subvenții pentru întreprinderile cu pierderi, ceea ce contribuie la deficit.
Adevărat dezastru pentru România, în ceea ce privește deficitul bugetar
Deși exporturile românești au avansat cu 9.1 % în primele 9 luni ale lui 2018, importurile au crescut și ele ceea ce a dus la un deficit bugetar de 11.8%. Astfel, valoarea deficitului este de 9.95 de miliarde de euro, conform institutului Național de Statistică.
Procentul este unul uriaș, în condițiile în care normele Uniunii Europene stipulează ca toate țările membre trebuie să limiteze deficitul la 3% din PIB.
Ce se întâmplă dacă deficitul depășește 3%?
Membrii Uniunii Europene care depășesc pragul de 3% din PIB intră în procedura de deficit excesiv.
Acest lucru înseamnă un proces destul de anevoios de corecție, pe baza recomandărilor precise oferite de Comisia Europeană.
Dacă recomandările comisiei nu sunt băgate în seamă de țara cu deficit există riscul de a se tăia accesul la fondurile europene și de a se acorda amenzi deloc mici.
Pentru România este a doua oară când deficitul bugetar este depășit. Procedura de deficit excesiv a mai fost demarată în 2008-2010, în timpul crizei financiare, atunci când s-a depășit pragul de 3% cu două procente.
Corectarea deficitului bugetar s-a făcut prin măsuri drastice, deloc populiste, cum ar fi micșorarea salariilor și majorarea cotei TVA de la 19 la 24%.
Problema din prezent este mai gravă decât cea din 2008, în condițiile în care România a cunoscut creșteri economice foarte mari, însă cu toate astea evoluția pozitivă a deficitului a fost modificată din cauza deciziilor populiste de mărire a salariilor și a pensiilor.
Ce alte țări au deficit bugetar în 2018?
România este pe locul 3 în Europa în ceea ce privește deficitul bugetar, după Spania și Portugalia. În Europa de Est, avem cel mai mare deficit, depășind Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Cehia și Lituania.
Cu siguranță, valoarea foarte mare a deficitului trebuie să fie corectată iar numeroasele măsuri populiste trebuie să fie urmate de măsuri mai puțin populiste. Rămâne de văzut ce decizii vor lua cei care conduc Guvernul.
